Studiu: Ce s-a greșit în privința POSTULUI INTERMITENT

Postul sau fastingul intermitent este în vogă în zilele noastre. A devenit deja un regim popular de pierdere în greutate. Sunt persoane care recomandă o restricție severă de 6-8 ore când se mănâncă, iar restul este post (fasting). Iar numărul adepților este în creștere. Dar oare este și benefic pe termen lung?

Un nou studiu dezvăluie ceea ce era ușor de intuit și de bun simț: extremele nu sunt benefice. Spus mai concret: cu cât este mai mult, cu atât este mai dăunător. Postul intermitent este benefic, însă în limite rezonabile. Mai precis, nu este nevoie de forțat organismul în speranța că în acest fel va crește și randamentul.

„Acesta este cel mai mare studiu realizat în afara unei clinici strict controlate care arată că postul intermitent poate îmbunătăţi sănătatea într-un cadru real”, a declarat dr. Sarah Berry, de la King’s College din Londra. Vezi studiul aici.

Concluzia cercetătorilor: Mâncatul într-o fereastră mai puţin restrictivă are beneficii pozitive pentru sănătate, cum ar fi modificări ale dispoziţiei, energiei şi foamei. Cu alte cuvinte nu este nevoie de 6 ore, nici măcar de 8. Dar Cum vi s-ar părea 10 ore? Nu-i așa că este mai agreabil? O fereastră de zece ore înseamnă o limitare a programului zilnic de alimentaţie la 10 ore şi post în restul de 14 ore.

Rezultatele arată că regimul nu trebuie să fie foarte restrictiv pentru a vedea rezultatele așteptate. Aici intervine efectul benefic al unei diete cu un post intermitent, însă în limitele rezonabilului. O fereastră de zece ore pentru a mânca a fost mai ușor de gestionat pentru majoritatea oamenilor, şi au fost observate îmbunătăţire a stării de spirit, a nivelului de energie şi a controlului foamei.

Mai mult de atât, nu se rezumă totul doar la fereastra de post. Un detaliu deloc nesemnificativ ar trebui să preocupe. Nu doar intervalul de timp contează, ci consecvența meselor. Cei care au fost consecvenţi în ceea ce priveşte fereastra de alimentaţie au avut beneficii mai mari decât cei care au variat fereastra de alimentaţie de la o zi la alta.

Si dr. Kate Bermingham, un alt coordonator al studiului, a spus că acest studiu se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi care arată că impactul alimentelor asupra sănătăţii nu ţine doar de ceea ce mâncăm, ci şi de momentul în care alegem să consumăm mesele.

Nu-i așa că este interesant să constatăm că nu este nevoie să ne exploatăm organismul în speranța că va renunța ușor și rapid la kilogramele acumulate în ani și ani de zile? Pe termen scurt, postul intermitent (în formă extremă) poate aduce beneficii, în sensul pierderii de kilograme. Dar pe termen lung, efectele adverse pot să se acumuleze la nivelul organismului.

Practic, autorii studiului confirmă ceea ce noi ar fi trebui să știm, dar am uitat din cauza presiunii la care societatea ne supune: rezultate rapide, care să ne creeze impresia de rezultat fantastic.

Să luăm în calcul ceea ce spunea și Prof. Mark Mattson, cercetător în domeniul neuroștiințelor: „Există multă publicitate în jurul postului intermitent, dar trebuie să fim precauți și să avem date științifice solide pentru a susține beneficiile sale pe termen lung. Încă avem multe de învățat despre cum afectează organismul uman.”

Aș îndrăzni să spun și eu în completare: vânătoarea de kilograme cu orice preț nu este benefică. Și nu este suficient doar de strâns din dinți și băut apă ca să controlăm foamea.

Fără să fac din postul intermitent o formă de marketing, am implementat-o cu clienții mei. Practic intervalul rezonabil este (aproximativ) acesta: 10 ore de mâncare și 14 de post.

Însă, accentele majore le-am pus pe alte două componente:

1. Consecvența orară a meselor

2. Conținutul calitativ al farfuriilor

Credeți că sunt rezultate? Voi ce credeți? 😉

Practic, sunt elemente de bun simț în implementarea unui stil de viață care să reziste pe termen lung. Studiul cercetătorilor de la King’s College vine doar să îmi întărească și mai mult convingerea că echilibrul este cheia. Exact ceea ce oamenii tind cel mai ușor să piardă.