„Mănâncă mai puțin și mișcă-te mai mult!” Capcană sau Soluție?

„Câte bordeie, atâta obiceiuri”, spune o vorbă din bătrâni. Cam același lucru se poate afirma și despre strategiile de atac împotriva supraponderalităţii. Experimentele au făcut de mult timp lumină cu privire la erorile foarte populare în lumea atât de agitată a dietelor. Dar oare chiar se ține cont de ele?

De exemplu, cu câțiva ani în urmă, echipa de la Trust Me I’m a Doctor, prezentată de BBC, a realizat un experiment la scară redusă. Treizeci și cinci de voluntari au luat parte la un studiu derulat pe o perioadă de șase săptămâni, coordonat de doi experţi, unul în fitness, celălalt în nutriţie. 

Pentru început, fiecare participant a fost supus unei scanări corporale pentru evidenţierea cantităţii de grăsime și a modului în care aceasta este distribuită, a ratei de repaus cardiac, a nivelului glucozei și lipidelor din sânge, a tensiunii arteriale și, nu în ultimul rând, a dimensiunilor taliei.

1. Prima grupă a fost supusă unor modificări simple ale stilului de viaţă, care să le permită participanţilor să devină mai activi în general

2. Al doilea grup a fost supus unor tipuri de exerciţii pentru arderea grăsimilor viscerale, constând în 10 minute de antrenament abdominal zilnic pe parcursul perioadei de șase săptămâni.

3. Al treilea grup a urmat un regim destul de popular în mediul online: trei pahare de lapte pe zi (pe lângă mâncarea obișnuită), care se presupune că ar ajuta la subţierea taliei

4. Participanţilor din al patrulea grup pur și simplu li s-au redus porţiile pe care le mâncau înainte, fără să se intervină asupra obiceiurilor alimentare.

Un nutriţionist a monitorizat procesul, oferind strategii de adaptare în cazul în care erau reclamate senzaţii de foame și niciunul dintre participanții dintre grupurile 3 și 4 nu a făcut exerciţii fizice.

După șase săptămâni, rezultatele au fost revelatoare.

1. Primul grup nu a pierdut grăsime, dar parametrii de sănătate s-au îmbunătăţit foarte mult, înregistrându-se inclusiv scăderi semnificative ale tensiunii arteriale.

2. Grupul al doilea nu a pierdut în greutate, însă a înregistrat o scădere medie a taliei de 2 cm. În opinia nutriționiștilor, acest lucru este posibil să se fi datorat unei creșteri a masei musculare care a dus la o redistribuire a grăsimilor.

3. Grupul a treilea nu a evidenţiat nicio schimbare în greutate sau în ceea ce privește indicii de sănătate.

4. Câștigător detașat a fost al patrulea grup de control nutriţional. Acest ultim grup a pierdut 35 kg, o medie de 3.7 kg de fiecare persoană pe perioada celor șase săptămâni, iar talia, în medie, s-a redus cu 5 cm. În plus, 10% din ţesutul adipos a fost pierdut și s-a înregistrat o impresionantă reducere de 20% a grăsimii viscerale.

Comentând pe marginea acestui studiu, s-a concluzionat că o combinaţie între dietă și exerciţiile fizice ar fi formula ideală pentru controlul greutăţii. „Mâncaţi mai puţin și mișcaţi-vă mai mult”, ar fi un îndemn salvator. Ceea ce nu au transmis însă nici jurnaliștii, nici cercetătorii, este durata de menţinere a acestor rezultate. Sunt alte cercetări care atestă că slăbirea nu este partea cea mai complicată în procesul de tratare a obezităţii, ci menţinerea controlului greutăţii pe termen lung.

A da jos kilogramele nu este întotdeauna similar cu a slăbi sănătos. Iar în această privinţă, secretul constă în mult mai mult decât doar o reducere a porţiilor, fie ea și însoţită de exerciţii fizice.

Problema cu reducerea porțiilor este că poate genera o senzație de criză pe care corpul să o resimtă. Drept urmare, își ajustează metabolismul și activează mecanismele de autoapărare.

Iar asta ar fi cea mai de nedorit variantă.

Poți vedea cum pun problema în programul Restart! Este ceva mai mult decât urmarea orbește a sloganului „mănâncă mai puțin și mișcă-te mai mult! Poate că este popular, dar nu înseamnă că este și cu randament pe termen lung!